Viata mea culturala s-a bucurat de o complexitate veritabila de-alungul anilor pana cand am cunoscut si alte parti ale ei.
Totul m-a luat prin surprindere cand am intrat in scoala generala. Apoi lucruri neobisnuite s-au intamplat.
Am aflat ce inseamna Emporio Armani si inca imi pare rau , pentru ca adevaratul Armani nu si-ar scrie numele cu litere aurii pe jeansi in degrade intrati la apa inconjurati de stelute si paiete stralucitoare. Am incercat sa ma obisnuiesc dar alte lucruri legendare s-au strecurat fara voia mea. ( Strecurat e mult spus, au aparut)
Ma rog , multi dintre noi ar spune pass dar nu si vechii mei amici care au primit cu placere noile etape ale vietii lor , de acum.
Apoi muzica a suferit transormari majore la acel timp, apoi comportamentul , manelele ascultate tare in autobuz , sau chiar muzica aceea romaneasca ..uhm.. ciudata, apoi manierele , cine sunt eu sa vorbesc de ele , dar orisicum.
Am lasat totul la o parte si mi-am vazut de ale mele , pana cand magazinele au fost invadate de obiecte aurii in exces si teatrele de domni care fluiera sau ma rog..
Ce incerc sa demonstrez aici este ca aceasta transformare a omului de rand se datoreaza fricii egoiste de deveni un altul sau chiar un ciudat. Pentru ca , sa-ti spun drept eu sunt o ciudata intr-o asemenea lume. Dar ma bucur.. si cat ma bucur.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
splendid scris ! bravo...
ReplyDelete